Unul dintre primele studii descriptive dedicate sănătății mintale a profesioniștilor din medicina veterinară din România — 75 de participanți, evaluată cu instrumente validate clinic: subscala DASS-7 (anxietate somatică, scoruri raportate la scara DASS-21 prin înmulțire ×2) și GAD-7 (anxietate generalizată). Scalele sunt raportate separat, conform standardelor Lovibond & Lovibond (1995) și Spitzer et al. (2006).
Profesioniștii din medicina veterinară se confruntă cu un cumul de factori de risc pentru sănătatea mintală: expunere frecventă la moartea animalelor, comunicare dificilă cu proprietarii, suprasolicitare emoțională, eutanazie, datorii de studiu ridicate și disparitate salariu-responsabilitate (Merck Animal Health / AVMA, 2021; Tomasi et al., 2019). Studii internaționale indică un risc de suicid de ~4× față de populația generală (Bartram & Baldwin, 2010) — context relevant, deși prezentul studiu nu măsoară suicidul sau depresia clinică, ci exclusiv simptomatologia anxioasă auto-raportată.
În România, nu există date publicate anterior privind prevalența anxietății în rândul profesioniștilor veterinari, deși presiunile sistemice (suprasolicitare, resurse limitate, relații complexe client-pacient) sunt similare contextului internațional. Prezentul studiu reprezintă un prim demers explorator în acest sens.
Versiunea scurtă (7 itemi) a scalei DASS-21, dezvoltată de Lovibond & Lovibond (1995). Măsoară simptomele somatice ale anxietății: activare autonomă, tremurături, palpitații, uscăciunea gurii, dificultăți de respirație, senzații de panică.
| Nivel | Echiv. DASS-21 | Semnificație clinică |
|---|---|---|
| Normal | ≤7 | Fără simptome semnificative |
| Ușoară | 8–9 | Simptome discrete |
| Moderată | 10–14 | Impact funcțional prezent |
| Severă | 15–19 | Impact semnificativ |
| Extrem severă | ≥20 | Necesită intervenție clinică |
Instrument de screening și monitorizare a anxietății generalizate, dezvoltat de Spitzer et al. (2006). Măsoară simptomele cognitive și comportamentale: neliniște, îngrijorare excesivă, incapacitate de relaxare, iritabilitate, anticipare catastrofică.
| Nivel | Scor | Recomandare clinică |
|---|---|---|
| Minimală | 0–4 | Monitorizare opțională |
| Ușoară | 5–9 | Monitorizare recomandată |
| Moderată | 10–14 | Intervenție psihologică recomandată |
| Severă | ≥15 | Suport psihologic recomandat; evaluare clinică indicată |
| Factor | Scala | H | p | ε² | Concluzie |
|---|---|---|---|---|---|
| Loc de muncă 7 tipuri de loc de muncăComparat cu Kruskal-Wallis pe grupuri cu N≥3. |
DASS-21eq | 6.50 | .370 | .008 | n.s. |
| Loc de muncă | GAD-7 | 5.78 | .448 | ≈.000 | n.s. |
| Vârstă 5 grupe de vârstă20-24, 25-34, 35-44, 45-54, 55-64. Grupuri mici (N=2) reduc puterea testului. |
DASS-21eq | 6.05 | .196 | .030 | n.s. |
| Vârstă | GAD-7 | 4.74 | .315 | .011 | n.s. |
Prevalența GAD-7 sever (43.2%) este substanțial mai ridicată față de prevalența GAD diagnosticat în populația generală europeană (~1–2% la 12 luni, ESEMeD 2004), deși comparația directă este metodologic limitată (instrumente și populații diferite). Datele sunt similare sau mai ridicate față de alte profesii din sănătate în perioadele de suprasolicitare. Tomasi et al. (2019) raportează rate ridicate de distres psihologic în medicina veterinară americană, iar Stoewen (2015) identifică compassion fatigue și burnout ca riscuri specifice profesiei.
Precauție interpretativă: Eșantionul de conveniență distribuit online suprareprezintă persoanele deja interesate de sănătatea mintală — ceea ce poate infla artificial prevalența față de o estimare populațională riguroasă.
Dominanța simptomelor cognitive (nervozitate, îngrijorare, iritabilitate — GAD-7, M>1.9) față de cele somatice (DASS-7, M<1.5) sugerează un pattern de anxietate cronică, nu acută. Conform modelului burnout-ului (Maslach & Leiter, 2016), epuizarea emoțională tinde să preceadă simptomele somatice. Profilul observat (simptome cognitive > somatice) este consistent cu acest model, deși nu îl confirmă — designul transversal nu permite concluzii temporale.
Nicio diferență între subgrupuri (loc de muncă, vârstă, gen) nu atinge semnificația statistică. Aceasta nu implică absența diferențelor reale, ci mai degrabă putere statistică insuficientă — N subgrupe mic (ex. Spital N=9, masculin N=15) și variabilitate individuală mare (SD>11).
Psy4Vets oferă workshopuri dedicate gestionării anxietății, burnout-ului și comunicării în medicina veterinară din România.
Descoperă workshopurile Psy4VetsPrimul spațiu dedicat psihoeducației specializate și comunicării pentru profesioniștii din medicina veterinară din România. Psy4Vets oferă workshopuri, articole și resurse practice pentru gestionarea stresului, burnout-ului, comunicării dificile cu clienții și echilibrului emoțional în practică.